Basic HTML Version
CER SENIN
Nr. 1(148)
2017
w w w . r o a f . r o
38
|
INTEGRITATE – DEVOTAMENT – TENACITATE
SIGURANTA ZBORULUI
ATITUDINEA COMPLEZENTĂ
VS. ATITUDINEA
ANTIAUTORITARĂ
Vă prezentăm în continuare
relatarea unui pilot pe timpul exe-
cutării unei activităţi de zbor:
„În anul (...), pe data de (...), am
executat zborde instrucţiedezi cuun
aparat MiG-21. După efectuarea
sondei meteo conducătorul de zbor
( ind și comandantul regimentului)
ne-a informat în legăturăcusituaţia
meteodinraionuldezbor.Vizibilitatea
realăerade5–6km.Condiţiile lacare
aveam eu dreptul să zbor erau de
8 kmvizibilitate.CZ-ul
(conducătorul
de zbor, n.n.)
a spus că, totuși, de la
8 kmse vede pragul pistei.
Aînceput zborul. Înainteameaa
decolat o «dublă comandă» după
care
am decolat eu în «simplă
comandă». Încădeladecolaremi-am
dat seamacăsituaţiameteo impune
zborul strict după aparate. Cu puţin
timp înaintea decolării am fost
anunţaţi că misiunile pe traiect au
fost anulate și înlocuite cuun «tur de
pistă mare». Eram și eu în această
situaţie.
Amexecutatunturdepistămare
dupăcareamintrat încondiţiipentru
aterizare...
După ce am scos avionul din
înclinare, m-a văzut CZ-ul și mi-a zis
că este bine așa și să reduc motorul
pentru aterizare. În acel moment eu
erampregătit pentru... ratareaateri-
zării! Pemoment am luat hotărârea
săexecutcomenzileCZ-uluideoarece
era comandantul meu de regiment
și avea foarte multă experienţă.
Corect eratotuși săratez, gazaveam
pentru încă2-3tururi depistă(1200 l).
În capul pistei amavut înălţimea de
80 de metri, ceea ce era mult peste
înălţimea normală pentru acea
poziţie (10m).
Înconcluzie,amvenit laaterizare
sus și din partea dreaptă a axului
pistei la o viteză de 370 km/h, în loc
de 270-290 km/h. După contact am
mai rulat 150-200 m și apoi am ieșit
din pistă pe partea stângă. În acel
moment am oprit motorul. Am
încercat să scot parașutade frânare,
dar nu am reușit. Am încercat să tai
contactul «defrânare roţi», tot fără
succes. Toate aceste încercări erau
anihilatedeinstabilitateapronunţată
a avionului care rula într-o zonă de
teren plină cu baloţi de lucernă. La
capătul pistei am încercat să scot
avionul pe un drum care ducea în
pantă la un teren de fotbal. Nu am
reușit pentru că am lovit cu grinda
din planul drept o ridicătură de
pământ, ceeaceadus larăsturnarea
avionului.
[...]
Comisia de anchetă m-a găsit
vinovat și amfostopritde nitivde la
zbor”.
CONFORMISMUL ÎN MESERIA
DE PILOT
Exemplul de mai sus demon-
strează faptul că un eveniment de
zbor nu este rezultatul unei întâm-
plări de o clipă, ci rezultatul unui
întreg șir de acţiuni sau inacţiuni,
ale tuturor celor care participă,
într-un fel saualtul, laactivitateade
zbor respectivă. Subaspect aptitu-
dinal eraunpilot obișnuit, dar avea
undefect notabil –
conformismul,
înclinaţianaturalădea face ceea ce
i se spune. Această trăsătură a fost
percepută de toţi, mai ales de șe ,
înprimul rândcaocalitate. Cel puţin
până în ziua evenimentului. De
această dată însă, pe fondul unei
relaţii de autoritate nefuncţionale,
această trăsătură s-a dovedit a
baza deciziei eronate.
Formarea unor atitudini
deciziţionale solide poate contri-
bui la evitarea unor evenimente
de zbor asemănătoare cu cel de
mai sus. Atitudinile sunt trăsături
caracteriale care se dezvoltă în
timp, pe parcursul întregului
proces de instruire a personalului
aeronautic
(din școală până la
pregătirea zilnică în cadrul unei
structuri militare).
Astfel, pe lângă
profesionalismși responsabilitate
în desfășurarea activităţilor
aeronautice, un rol deosebit de
important în formarea acestor
atitudini îl are cultura de siguranţă
aeronautică prin promovarea
pr i nc i p i i l or de s i gur anţ ă
aeronautică.
Principiile culturii de siguran]^ aeronautic^
Căpitan inginer Marius MILEA
Psiholog Valentin HALMAGIU
Două dintre tipurile de atitudini decizionale cu risc asupra siguranţei zborului au o legătură
directă cu relaţia de autoritate:
atitudinea complezentă
(preluarea necritică a sugestiilor de acţiune)
și
atitudinea antiautoritară
(
„nu-mi spunemie ce trebuie să fac!”),
elemente atât ale culturii profesionale,
cât și ale culturii organizaţionale.