ECOURI ALE ACTIVITĂŢII FORŢELOR AERIENE ROMÂNE
ÎN PRESA INTERNAŢIONALĂ
 |
Forţele Aeriene Române caută modele de avion moderne. De cinci ani Romania face parte din NATO. Forţele Aeriene Române folosesc încă o combinaţie interesantă de avioane ruseşti, românesti si occidentale.În etapa următoare va fi necesară înlocuirea MIG-ul 21 cu un avion modern. .... Articolul original(în limba germană) |
|
"Romanian Air Force Transformation; A Must for a Secure Environment", by Air Flotilla General Doctor Florian Râpan, ROU AF |
|
 |
 |
 |
 |
Interviu cu şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul locotenent Constantin CROITORU |
|
 |
 |
 |
 |
.jpg)
.jpg) .jpg) |
|
A smaller but meaner air force post ‘Cold War’: Philip Stevens reports on the Romanian Air Force - Forţele Aeriene Române
|
(This news was published on Tuesday, February 13th, 2007 and is archived under Photography.) The Romanian Air Force (RoAF) has had to restructure itself since the end of the ‘Cold War’ and the fall of President Nicolae Ceausescu in December 1989. By the mid 1990’s and with Romania’s economy improving and an eye on joining NATO (Romania eventually were accepted as a NATO member on April 1, 2004), the decision was made to upgrade 110 (later increased to 114) of its MiG-21M/MF/UM jet fighters. The MiG-21’s were originally delivered by Russia between 1969 (MiG-21M), 1972 (MiG-21UM/MF) and 1975 (MiG-21MF-75). An agreement was drawn up between Aerostar at Bacau in Romania and the Israeli Company Elbit who were to manage the upgrade program.
Mikoyan Gurevich- Aerostar MiG-21 LanceR-A (3002)
The MiG-21 LanceR Program Three variants of LanceR were planned to go into service; the LanceR-A which was a single seat fighter-bomber for Close Air Support, the LanceR-B a two seat trainer and the LanceR-C which was a single-seat interceptor for Air Defence. The first prototype MiG-21 LanceR-A (9809) was flown on August 22, 1995, followed by the LanceR-B (327) on May 6, 1996. The LanceR-C prototype (6607) first flew on November 6, 1996. By the end of the upgrade program in 2003, 114 MiG-21’s (40% of all RoAF MiG-21’s in service at the start of the program) had been upgraded to LanceR standard. The last remaining MiG-21PFM, MiG-21R and MiG-21US variants had all been withdrawn from service by 2003. The first LanceR squadron was formed at Bacau on May 8, 1997.
MiG-21 LanceR-B (172) at Câmpia Turzii
MiG-21 LanceR-C (9611) at Câmpia Turzii
The LanceR fleet is now the backbone of the RoAF, performing air defence, close air support and training roles. The aircraft is unusual in now being able to carry both Eastern and Western armament. The LanceR was cleared for missiles such as the R60, R73 and Python 3 IR air-to-air missiles, 250lb and 500lb bombs, laser guided bombs (LGB), targeting and ECM. Some of the Lancer-A’s were also equipped with Rafael Litening targeting pods or Elbit/Aerostar Airborne Reconnaissance Pods. The LanceR’s have now participated successfully in many NATO exercises. The upgraded aircraft have demonstrated greatly improved readiness levels, over their previous status, and comparable to other NATO members.
MiG-21 LanceR-C (6707) at Borcea-Fetesti.
The Romanian Air Force currently operates six squadrons of LanceR’s from three air bases; Baza 71 Aeriana at Câmpia Turzii with 711 and 712 Squadron, Baza 86 Aeriana at Borcea-Fetesti with 861 and 862 Squadron and Baza 95 Aeriana at Bacau with 951 and 205 Squadron which is the training unit. The LanceRs are planned to be withdrawn by 2011 and replaced by new fighters. As an interim measure it is expected that Aerostar and Elbit will again work together to upgrade and supply former Israeli Air Force F-16A/B’s to carry beyond-visual-range weapons and guided air-to-ground munitions.
The temporary storage area at Câmpia Turzii with all three variants of MiG-21 LanceR
 Source: www.targeta.co.uk MiG-21 LanceR- A’s (9809) was the first prototype MiG-21 LanceR-A flown on August 22, 1995 now in open storage at Bacau
An ageing transport fleet 90th Transport Base (Baza 90 Aviatie de Transport ‘Gheorghe Banciulescu’) is currently comprised of; 901st Transport Squadron (901 Escadrila de Transport) with the Lockheed C-130B/H Hercules, 902nd Transport and Reconnaissance Squadron (2 Escadrila de Transport/Recunoastere) with An-24RT, An-26, and An-30, 903rd Squadron (903 Escadrila) with the IAR-330L Puma, 904th Squadron (904 Escadrila) with the IAR-330 Puma SOCAT, 905th Squadron (905 Escadrila) with the IAR-330 Puma SOCAT.
IAR.330 SOCAT (62) the ‘EUFOR’ title represents its deployment to Boznia-Herzegovina on peace keeping duties
The IAR.330 Puma a helicopter with a bite Basic flying training
Antonov An-2R (53) taxis out for paradrop
 Source: www.targeta.co.uk Antonov An-26 (808) at Otopeni.
An-2
Aerostar Iak-52’s (34)
Iak-52
IAR-99’s (722)
IAR.99 Recently a number of upgraded IAR-99’s were operating with the Scoala de Aplicatie a Fortelor Aeriene (S.A.p.A) at Boboc before they were forced to move to Bacau to allow much need runway repairs to be carried out at their home base. Onwards and upwards The RoAF is now looking to replace its LanceR’s further down the line and is looking at the Gripen, Eurofighter and Rafael. Alenia Aeronautica have been demonstrating the C-27J Spartan and look to secure an order, as the RoAF are looking to buy the aircraft to replace the An-24, An-26 and An-30 transport aircraft by end of 2007. The Romanian Air Force may have downsized considerably in both aircraft numbers and operational air bases but it still is very important member of NATO and with plans for further acquisitions it looks like their status can only be enhanced in the future.
Source: Target Aviation Photography - Philip Stevens |
|
MIG-PARTY CU SURPRIZE - RoIAS pe malul Mării Negre
|
|
(Traducere după articolul semnat de Kárpáti Endre apărut în numărul din octombrie 2006 al revistei Aranysas)
Anul acesta, la noi în ţară (Ungaria – n.r.), pasionaţii de aviaţie n-au fost prea răsfăţaţi. În ţară
nu s-au organizat show-uri aeriene de amploare; cel de la Pozsony s-a anulat, la Zeltweg a fost anul
trecut, din locaţiile apropiate numai cel de la Brno este de menţionat, iar showurile mai mici
(ziua porţilor deschise) au fost organizate la Prerov, Szliacs şi Varasd în acelaşi timp. Însă,
după mulţi ani, vecinii noştri de la sud-est au organizat RoIAS-ul, adevărat că, pentru noi, pe cel mai
îndepărtat aeroport al ţării. Aici a făcut o vizită echipa "Aranysas" (Vulturul de aur) în prima zi a
show-ului.
|
|
|
|
După cinci ani de pauză, s-a organizat RoIAS, care, iniţial, trebuia să se desfăşoare pe aeroportul Bucureşti-Băneasa. După doi ani de pregătiri s-a schimbat locaţia şi sărbătoarea avioanelor s-a mutat pe aeroportul mixt civilo-militar Mihail Kogălniceanu, de lângă oraşul staţiune Constanţa. Motivul oficial al evenimentului a fost oferit de aniversarea a 100 de ani de zbor al lui Traian Vuia, eveniment de care gazdele sunt foarte mândre, amintind de el ca fiind primul zbor din lume efectuat de un aparat cu propulsie proprie. În acest scop, într-un hangar mai mic s-a expus copia acestui aparat care, în martie 1906, lângă Paris, a efectuat un zbor de 12 metri. Expunerea aparatului n-a fost singura curiozitate a expoziţiei statice. Un lucru neobişnuit pentru Europa a fost că avioanele expuse n-au fost izolate de cordoane de protecţie. Aceasta a făcut posibil ca, pe de o parte pasionaţii de aviaţie să observe îndeaproape fiecare bucăţică a păsărilor de fier şi să le analizeze amănunţit, iar pe de altă parte să se asigure prezenţa permanentă a personalului de deservire, care a supravegheat vigilent să mai rămână ceva din avioanele cu care trebuiau să ajungă acasă. Dar ce se putea analiza aşa de aproape? Gazdele au adus cele mai importante tipuri de aeronave, de la IAK-52 – avioane de şcoală, la elicoptere şi supersonice de vânătoare-bombardament. De această dată, ei nu au repetat experienţa genială de data trecută (2001 - n.r.), adică n-au adus jumătate din exponatele muzeului bucureştean, ca vizitatorii să poată cunoaşte de aproape trecutul forţelor aeriene începând cu replica IAR-80-ului, a IAK-23-ului până la MiG-urile actuale. Este adevărat însă, că, totuşi, aici şi-au găsit locul câteva avioane de vânătoare conservate, MIG 23, 29 aduse dintr-un colţ mai îndepărtat al aerodromului. Au fost prezente următoarele avioanele străine: obişnuitele Phantom şi Tornado ale nemţilor, A-10 al americanilor, probabil pentru ultima oară, Jaguarul britanic, precum şi Raytheon T-6 Texan grecesc, într-una din primele sale apariţii externe. |
|
Avioanele de transport au fost aliniate într-un şir impresionant; în rândul AN-urilor au garat unul
după altul AN-26 al sârbilor şi AN-32-ul croaţilor cu protecţie de infraroşu.
Pe pista de mărime impresionante, reabilitată de curând de americani, şi-a găsit locul spectaculos
vopsitul Breguet Atlantic; cantitatea de vopsea suflată pe el, neagră roşie şi galbenă, probabil a fost
cântărită în hectolitri. Orion-ul de lângă el însă purta haine obişnuite de toată ziua ceea ce era mai
potrivit. Este posibil ca avioanele US Navy în viitorul apropiat să folosească uzual baza de la malul
mării.
Din expoziţia statică au lipsit avioanele însemnate cu steaua lui David, ale Forţelor Aeriene
Israeliene. Prezenţa lor a fost iniţial confirmată dar anulată ulterior din cauza declanşării războiului
israeliano-libanez.
Pentru pasionaţii de MiG-uri şi pentru vizitatorii "grei", în primele ore ale prezentării dinamice,
organizatorii au etalat o explozie de forţe. Pentru primul număr al programului, un LanceR îşi face
apariţia pe pistă. Cine n-a urmărit până acum un zbor demonstrativ al unui MiG-21, liniştit poate să sară
peste următoarele fraze, dar îndrăgostiţii ţevilor cu aripi delta sigur o să găsească fascinantă
descrierea mai amănunţită a evoluţiei. După decolare, aparatul a făcut un viraj strâns, urmat de un
looping fără cuplarea forţajului. După looping, a urmat un tonou, apoi încă un looping cu trenul scos,
executat de căpitanul comandor Cătălin Băhneanu. Şi toate acestea în aşa fel încât, în timpul evoluţiei şi
trecerii în zbor pe spate la verticală, nu a părăsit spaţiul aeroportului. |
|
|
|
După evoluţia precisă a bombardierului de vânătoare camuflat aer-sol, a urmat evoluţia, în formaţie săgeată, a cinci IAK-52, urmate de o altă formaţie de patru a celor de la Boboc. Grupul, de viteză medie, a fost urmat de un AN-26, cinci IAR-99 şi două L-39, din care s-a desprins un IAR-99 Standard pentru o scurtă evoluţie solo. Tot din cinci aparate a fost compusă şi formaţia de Alouette III, în altă parte nemaiputându-se vedea împreună, în evoluţie (de succes), atîtea din primele elicoptere cu turbină. Au mai făcut o trecere 11 IAR-330, elicoptere de luptă Puma şi Socat. După elicoptere au urmat MiG-urile 21, la început 5 LanceR în formaţie săgeată apoi 4 în formaţie romb, spre deliciul publicului. Ultimele avioane abia părăsiseră spaţiul de evoluţie că, deja, decola un alt MIg 21 pentru o evoluţie cum n-am mai văzut niciodată. Avionul a prezentat un tonou cu trenul scos şi alte asemenea g....i, dar, pentru cunoscătorii tipului, poate spune totul faptul că, şi în atmosfera cu umiditate relativ redusă, de multe ori aripile avionului au fost învelite de nori de condens. După toate acestea, locotenentul comandor Gheorghe Stancu a venit la aterizare din apropiere scurtă printr-o răsturnare deasupa pistei, fără a folosi paraşuta de frânare. Nici n-a părăsit pista luptătorul gri când s-au întors cele nouă Lancer-uri văzute anterior, de data aceasta într-o singură formaţie, pentru a-şi lua rămas bun de la spectatori. Dar nici în restul zilei nu a fost plictiseală, de aceasta îngrijindu-se câteva avioane uşoare. Fabrica de avioane de la Bacău a dedicat pentru amatorii de vânători din cel de al II-lea război mondial o variantă modificată a IAK-52 - IAK-52 TW. Pentru instruirea noilor piloţi ai bătrânelor avioane de neînlocuit, inginerii de la Bacău au modificat proiectele iniţiale pentru a obţine un avion de şcoală fiabil, bun pentru însuşirea trucurilor pilotajului. Fără mari modificări, au dotat trenul excamotabil cu roţi mici şi jambe scurte, introduse sub aripi, care, scoase, dau un aspect ciudat proporţiilor avionului; în schimb, în aer, avionul cu motor în stea arată mult mai bine – ceea ce s-a putut observa în cazul a două avioane în evoluţie, vopsite camuflaj de deşert. Trei avioane ZLIN-142 au evoluat în formaţie, cu aripile legate între ele cu panglici, culminând cu o formaţie în trandafir. Au evoluat, de asemenea, avioanele civile G-2 Galeb sârbeşti, văzute şi la Kecskemet, care, pe vremuri, au sprijinit forţele aeriene iugoslave. |
|
De asemenea, tot în categoria aparatelor cu turbină de gaz (subsonice) de instructaj, s-a încadrat şi
prototipul IAR-109 Swift al fabrici de la Craiova. Nu s-au găsit prea mulţi cumpărători pentru zmeul
IAR-109 – dotat cu tehnică israeliană, aşa că noi am văzut evoluţia nu prea memorabilă o singurului
exemplar fabricat.
O singură evoluţie cu elicoptere am putut urmări; dintre elicopterele de atac cehe, pictate tigrat,
cel de "noapte", colorat în negru-albastru, a prezentat o evoluţie spectaculoasă, de această dată,
renunţînd la mult vizionatul în alte părţi "touch-and-go", caracteristic avioanelor, făcut perpendicular
pe pistă.
Alenia, probabil în speranţa cuceririi pieţei, şi-a adus C-27 J, care, pe lângă ranversări, de data aceasta a
făcut şi tonouri.
Evoluţia avioanelor de luptă străine a fost deschisă de un J-22 sârbesc, spectatorii locali fiind
surprinşi (emoţionaţi) de faptul că numai sub culori străine pot vedea Orao (IAR 93 ). Spectatorii
străini au avut probabil emoţii atunci când, la decolare, deasupra pistei, acesta a făcut o coborâre
bruscă. Din fericire nu s-a apropiat la mai puţin de jumătate de metru de betoane, aşa că şi-a continuat
liniştit evoluţia, formată din multiple treceri în mare viteză.
În ceea ce priveşte avioanele de vânătoare străine, diavolul tehnicii a lucrat cu jumătăţi de măsură,
privându-i pe spectatori de multe evoluţii impresionante.
Aparatul de rezervă al olandezilor a ieşit din scenă în timp ce se deplasa spre Mihail Kogălniceanu,
chiar în momentul escalei de la Kecskemet, dar, un alt F-16, frumos vopsit, a ajuns pentru pentru a-şi
prezenta binecunoscuta evoluţie, de data aceasta fără capcane termice.
Dintre cele 4 F-18 cu care au pornit spaniolii, din păcate, doar două au ajuns şi acestea după o zi de
staţionare forţată la Aviano, aşa că în prima zi nici n-a putut fi vorba despre evoluţia aparatului cu
cocardă roşu-galben-roşu.
Mai mare dezamăgire a fost, poate, absenţa zborului MiG-29 U.B. Toată lumea a aşteptat această
evoluţie, fie că erau spectatori români, fie suporteri olandezi, fie ingineri americani, care tocmai
lucrau la extinderea aeroportului – aparatul nostru doar a sporit numărul aparatelor din expoziţia
statică. |
|
|
|
Suedezii au venit cu patru Grippen, dintre care două pentru expoziţie statică. În locul aparatului cu dublă comandă, garat în zona dedicată constructorului, a evoluat demonstrativ, în faţa potenţialilor cumpărători, aparatul în simplă comandă, al Regimentului 17. Probabil ar fi fost mai câştigaţi dacă l-ar fi solicitat pe pilotul ceh care a zburat la Zilele Porţilor Deschise de la Prerov să etaleze capacităţile aparatului, pentru că aşa a părut că evoluţia s-a apropiat numai de evoluţiile de dimineaţă ale MiG-urilor 21. Zborul Mirage-ului 2000 C a fost criticat pentru faptul că evoluţia lui obişnuită, care-ţi taie respiraţia, s-a desfăşurat la mare distanţă de public, dând impresia că vrea să impresioneze turiştii care făceau plajă pe malul mării. Deşi evoluţia aparatelor de luptă a fost sabotată de unele probleme tehnice, a celor de la cluburile sportive a fost fără probleme. Evoluţia a fost deschisă de elveţieni, cu 9 aparate PC-7 trecând într-o formaţie strânsă, al căror zgomot de elice ne-a amintit de buletinele de ştiri din cel de-al II-lea Război Mondial. Aparatele portocalii au rămas memorabile nu numai datorită zgomotului de elice, ci şi prin încântătoarea evoluţie de la sfârşit, un spectaculos trandafir în două trepte. Tot cu producţii Pilatus a evoluat şi o echipă relativ nouă, cea a Forţelor Aeriene Croate. Botezată după Victoria de la Oluja (Furtuna) din 1995, din războiul sârbo-croat, cele 5 aparate PC numite "Aripile furtunii" şi-au început evoluţia cu o formaţie în diamant de 4 aparate, ce au făcut tonou, înainte de aterizare executând şi câteva zboruri cu intersectare din patru direcţii. Pentru evoluţia celor de la Frecce Tricolori, cu greu pot găsi atribute potrivite. Cei care i-au văzut pe italieni în zbor ştiu despre ce vorbesc, iar pentru cei care nu i-au urmărit, cuvintele nu ajung pentru a descrie evoluţia perfectă cu care i-au faascinat pe spectatori. Ultimul punct din program a fost evoluţia celor de la "Turkish Stars", alintaţi simplu "Stelele Turciei" de legendarul comentator al show-ului din 2000 de la Kecskemet. Formaţia de 10 aparate a încheiat show-ul cu o uşoară desincronizare la sfârşit. |
|
RoIAS a fost un eveniment de înaltă clasă, cu etalarea unor aparate nemaivăzute altundeva în zilele
noastre – şi toate acestea s-au întâmplat într-o ţară vecină, dar totuşi la 850km de graniţele noastre. |
|
