Până la această dată, instituţia de la Boboc a fost singurul loc de formare şi pregătire a piloţilor militari din ţară, decenii de-a rândul Şcoala Militară de Ofiţeri de Aviaţie "AUREL VLAICU" - Boboc fiind continuatoarea unei bune tradiţii.
În anul de învăţământ septembrie 2005 – august 2006, au absolvit aproximativ 400 de cursanţi pentru toate formele de pregătire, iar pentru anul de învăţământ 2006 – 2007 estimăm un număr de 600 de cursanţi.
- dezvoltării pregătirii profesionale a personalului militar prin cursuri de carieră şi de nivel;
- specializării în armă şi pregătirii pentru prima funcţie a ofiţerilor absolvenţi ai Academiei Forţelor Aeriene "Henri Coandă" (piloţi militari şi ofiţeri din armele Forţelor Aeriene); pregătirea în zbor a studenţilor piloţi se realizează pe parcursul celor trei ani ai academiei şi la cursul de bază;
- formării subofiţerilor pe filieră indirectă, din personalul selecţionat din rândul soldaţilor şi gradaţilor voluntari sau a personalului civil contractual/ funcţionari publici aparţinând Ministerului Apărării;
- în anumite situaţii, formării ofiţerilor şi a subofiţerilor pe filieră indirectă din rândul personalului civil din afara Ministerului Apărării (alte structuri) – candidaţi absolvenţi de studii superioare;
- formării soldaţilor şi gradaţilor voluntari profesionişti din rândul tinerilor care nu au satisfăcut stagiul militar.
Aşadar, pot urma una din formele de pregătire organizate de Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene toţi candidaţii fără cazier, apţi din punct de vedere medical, care au o bună pregătire fizică şi au absolvit o instituţie militară de formare a ofiţerilor, maiştrilor militari şi a subofiţerilor sau o instituţie de învăţământ superior militar sau civil.
Pentru a deveni soldat / gradat voluntar profesionist durata minimă a studiilor este 10 clase.
Limita de vârstă pentru aceşti candidaţi este 26 de ani.
Deoarece profesia de militar presupune forţă şi rezistenţă, precum şi dinamism în gândire şi acţiune, încă de la selecţie se vizeaza următoarele caracteristici ale individului :
- trăsăturile psiho-morale specifice carierei militare;
- starea de sănătate, dezvoltarea şi rezistenţa fizică;
- dezvoltarea şi potenţialul intelectual.
Fiecare din aceste categorii trebuie cuantificate prin criterii şi valori standard, ponderea lor fiind mai mare sau mai mică în funcţie de categoria de personal pentru care se face selecţia. Spre exemplu, pentru ofiţeri este mai important potenţialul de conducere şi cel intelectual, pe când pentru sodaţii profesionişti, cel fizic şi psiho-moral. Este adevărat, aceste calităţi se întrepătrund deoarece, în condiţii extreme, specifice câmpului de luptă, individul poate fi oricât de inteligent sau puternic, dar dacă nu are un pronunţat spirit de luptător, şansele sale de a supravieţui şi învinge sunt reduse. Deşi prin instruire se poate dezvolta acest spirit, rezultatele nu pot fi aceleaşi ca în cazul în care există această zestre nativă.
De asemenea, pentru ca beneficiarul instituţiei să-şi impună punctul de vedere în ce priveşte pregătirea cursanţilor, a fost elaborat "Modelul absolventului" – un set de cerinţe prin care se precizează ce trebuie "să fie", "să ştie" şi "să facă" absolventul la terminarea cursului. Prin acest document se stabilesc, practic, cerinţele esenţiale minime pentru competenţele specifice viitorului absolvent: comandant/ şef militar, specialist, luptător, diplomat, cetăţean, etc.
Cursurile organizate în Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene au o durată variabilă, în funcţie de destinaţia acestora, între 2 săptămâni şi 6 luni.
Şcoala organizează trei tipuri de cursuri, fiecare dintre acestea specializate pe cele trei arme care compun Forţele Aeriene (Aviaţie, Artilerie Antiaeriană/ Rachete Sol-Aer şi Radiolocaţie), astfel:
- cursuri de carieră;
- cursuri de nivel;
- cursuri de formare.
Cursurile de carieră asigură dobândirea unor noi capacităţi şi abilităţi, impuse de perspectiva promovării în grad şi, implicit, într-o funcţie superioară. Pentru ofiţeri, participarea la aceste cursuri asigură parcurgerea ierahiei până la gradul de maior, dincolo de această treaptă fiind necesară absolvirea unor instituţii de învăţământ superior (Universitatea Naţională de Apărare sau instituţii de învăţământ civile). În cadrul acestor cursuri, ofiţerii se perfecţionează în îndeplinirea atribuţiilor necesare comenzii la nivelul statului major şi întrebuinţarea în luptă a subunităţilor, folosind ca metode exerciţiile tactice, aplicaţiile şi conceptele NATO. Pentru subofiţeri şi maiştri militari, cursurile de carieră asigură promovarea acestora până la ultimul grad al ierarhiei (plutonier adjutant principal, respectiv maistru militar principal) şi presupun parcurgerea unor discipline care vizează formarea competenţelor de lideri pentru subunităţi.
Ca în orice ierarhie, principiul selecţiei se face şi aici simţit prin organizarea concursurilor de admitere, atât pentru ofiţeri cât şi pentru maiştri militari şi subofiţeri. Aşadar, pentru a frecventa aceste cursuri şi, implicit, a înainta în carieră, toate categoriile de personal trebuie să promoveze probele de selecţie, care presupun testarea competenţelor lingvistice la limba engleză şi un examen pe calculator pentru evaluarea cunoştinţelor de specialitate (soldaţii/gradaţi voluntari profesionişti susţin şi o probă de verificare a aptitudinilor fizice).
Cursurile de nivel asigură dezvoltarea competenţelor necesare îndeplinirii unor noi funcţii, la acelaşi nivel al ierarhiilor militare. Practic, aceste cursuri asigură specializarea pe un anumit tip de tehnică specifică aviaţiei, artileriei antiaeriane/ rachetelor sol-aer sau radiolocaţiei, familiarizarea cu anumite standarde sau proceduri NATO, metode şi mijloace de supravieţuire, etc. Ele nu sunt obligatorii şi nu presupun examen de selecţie. Concret, ofiţerii piloţi participă la cursuri pentru trecerea pe o altă aeronavă, ofiţerii de artilerie antiaeriană/ rachete sol-aer şi radiolocaţie se specializează în întrebuinţarea în luptă a noilor sisteme de rachete şi radar amplasate în dispozitivele de luptă şi în centrele operaţionale sau de dirijare, iar maiştrii militari şi subofiţerii deprind abilităţi în mentenanţa acestor categorii de tehnică sau utilizarea mijloacelor de comunicaţii şi informatică.
De reţinut faptul că în cadrul şcolii îşi desfăşoară activitatea Centrul secundar de învăţare a limbii engleze şi Centrul regional de resurse-învăţare, care organizează cursuri de învăţare a limbii engleze nivel începător şi intermediar, respectiv cursuri de reîmprospătare a cunoştinţelor de limba engleză şi franceză. Participanţii la aceste cursuri sunt selecţionaţi din rândul cadrelor militare şi personalului civil din toate structurile Ministerului Apărării care obţin un punctaj cuprins între 35% şi 85% la testul iniţial de plasament ALCPT.
Având în vedere avalanşa cererilor de încorporare înregistrate la centrele militare judeţene, se poate afirma că tinerii sunt într-adevăr interesaţi mai mult ca oricând de cariera militară în aviaţie. Serviciul militar, nemaifiind obligatoriu, constituie o adevărată provocare pentru aceşti tineri dornici de afirmare, iar evenimentele politice din ultima vreme (integrarea în Alianţa Nord-Atlantică şi accederea în Uniunea Europeană) nu au făcut decât să sporească această tentaţie. Este adevărat că sistemul de selecţie este mult mai riguros pentru arma aviaţie, şi în special pentru piloţi, decât pentru celelalte arme, însă şi satisfacţiile sunt pe măsură.
Integrarea în structurile europene nu reprezintă decât continuarea procesului de transformare prin restructurare a învăţământului militar românesc, proces început odată cu dobândirea statutului de ţară membră NATO. Implementarea standardelor, procedurilor şi tehnologiilor de instruire şi evaluare ale armatelor partenere de Alianţă, extinderea ariilor curriculare, concomitent cu atragerea instruirii în instituţiile de învăţământ ale Forţelor Aeriene, a resursei umane din alte structuri de apărare naţională, dar şi din armate partenere sunt obiective esenţiale ale acestui proces de transformare. De asemenea, concepte precum "Advanced Distributed Learning", "e- Learning", "on job training" sunt utilizate şi aplicate tot mai pregnant, atât în învăţământul modern militar, cât şi în cel civil. Acest fapt subliniază încă o dată ideea de aliniere la standardele educaţionale europene.
Pentru învăţământul militar de aviaţie se urmăreşte armonizarea, completarea şi compatibilizarea ariei curriculare a instituţiilor de învăţământ cu programele educaţionale pentru personalul aeronautic, conform cerinţelor Autorităţii Aeronautice Civile Române convenite cu forul european abilitat – JAA.
Reforma învăţământului reprezintă un vector prioritar al actualei perioade de restructurare a Forţelor Aeriene, fără de care operaţionalizarea marilor unităţi şi unităţi din organică nu este posibilă. Remodelarea învăţământului militar din Forţele Aeriene a fost determinată de cerinţele impuse de nevoia de pregătire a personalului în corelare cu evoluţia structurilor specifice şi de compatibilizare cu modelele educaţionale specifice statelor membre NATO. Deşi indirect, şi sistemul de instruire din instituţia noastră a fost influenţat de aceste noi cerinţe. Astfel, odată cu semnarea Convenţiei de la Bologna, reducerea învăţământului universitar de licenţă de la 4 la 3 ani (în speţă Academia Forţelor Aeriene Henri Coandă din Braşov), a impus reevaluarea planurilor de învăţământ şi a programelor analitice şi reformularea acestora dintr-o nouă perspectivă, ţinând cont de faptul că absolvenţii Academiei continuă pregătirea în Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene prin intermediul cursului de bază (primul curs de carieră pentru ofiţeri). De asemenea, după modelul european, la nivelul instituţiei s-a constituit o comisie pentru asigurarea calităţii învăţământului, care include ofiţeri din şcoală şi din unităţile operaţionale.
Restructurarea învăţământului aplicativ militar şi constituirea singurei Şcoli de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene au impus luarea de măsuri ferme pentru reorganizarea bazei materiale existente, precum şi completarea acesteia cu sălile de specialitate, cabinetele, laboratoarele specifice armelor. În prezent, şcoala dispune de laboratoare de informatică, săli multimedia şi instruire asistată pe calculator precum şi simulatoare pentru pregătirea piloţilor. Prin grija personalului didactic, baza materială de învăţământ şi instrucţie este menţinută într-o stare foarte bună de funcţionare şi este utilizată eficient de cursanţii şcolii de aplicaţie.
Instruirea în zbor se execută cu aeronave clasice (cu elice – avioane şi elicoptere) sau cu reacţie (supersonice sau subsonice), iar instruirea militarilor din celelalte arme pe radare de diferite game şi frecvenţe sau pe complexe de dirijare a rachetelor. O menţiune specială pentru dotarea cu tehnică IT a Centrului regional de resurse/ învăţare, care este practic o platformă electronică implementată prin grija partenerului american. Dotarea posturilor de lucru cu echipamente de ultimă generaţie, capacitatea bibliotecii virtuale şi ambientul creează condiţii pentru desfăşurarea unui proces de instruire modern, cu nimic mai prejos decât cel din ţările membre NATO. Această platformă de învăţare asistată de calculator, prin excelenţă flexibilă, cu o interfaţă prietenoasă, special creată pentru nevoile educaţionale şi administrative, reprezintă un sistem optimizat pentru :
- învăţare clasică (sincronă), instructorul controlând în întregime lecţia, coordonând şi monitorizând mediul educaţional;
- învăţare la distanţă: aceasta poate fi on-line (funţionalitate tip "chat") sau asincron (tip "e-mail").
Centrul regional de resurse/ învăţare de la Boboc este rezultatul iniţierii unor proiecte de implementare a noilor concepte ADL (Advanced Distributed Learning) şi e–Learning în procesul de învăţământ, în care vor fi evidenţiate formele de instruire, disciplinele de studiu care pot fi derulate prin acest sistem, elementele logistice şi soft-urile necesare, precum şi etapele de urmat pentru realizarea acestui proiect.
Pentru perioada imediat următoare, instituţia noastră a iniţiat câteva proiecte care presupun:
- realizarea unui corp de instructori militari asociaţi, format din tineri absolvenţi ai academiilor militare în state partenere sau ai altor forme de învăţământ din străinătate, cu scopul de a utiliza la maxim experienţa, cunoştinţele şi mentalitatea acestora în procesul educaţional;
- ridicarea nivelului profesional şi ştiinţific al cadrelor didactice, atât prin participarea la forme instituţionalizate de instruire, cât şi prin pregătire individuală, concomitent cu intensificarea activităţilor de documentare în structurile operaţionalizate;
- modernizarea bazei materiale şi a logisticii didactice a instituţiei, atât prin eforturi proprii, cât şi prin atragerea unor fonduri suplimentare din proiectele şi acţiunile şcolii;
- intensificarea pregătirii personalului în domeniul lingvistic, cu accent deosebit pe resursa umană care urmează să fie dislocată în teatrele de operaţii;
- dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu instituţii militare şi civile de învăţământ din ţară şi străinătate, concomitent cu iniţierea unor activităţi de promovare a programelor proprii de instruire.
