HENRI COANDA

PREZENTAREA PRIMULUI AVION REACTIV DIN LUME

În curtea unde locuia Coandă, pe strada Ranelagh, „avionul fără elice” prindea formă, Coandă fiind ajutat de fostul său coleg de la Şcoala Superioară de Aeronautică, Cammarotta Adorno.

Solicită, la 30 mai 1910, un brevet de invenţie pentru avionul său sub denumirea de Propulsor. Greutatea totală a avionului era, conform înscrisului de pe panoul de prezentare, de 420 kg, din care aripile cântăreau 150 kg, fuzelajul şi trenul de aterizare 170 kg, motorul cu accesoriile sale 100 kg. Aparatul de zbor a fost vopsit în culoare acaju.

Rezultatele muncii asidue, dublate de studii variate, nu întârzie să apară. Cu ocazia celui de-al doilea Salon Internaţional Aeronautic de la Paris, 1910, avionul său este primit cu mare entuziasm. Însă, toţi sunt derutaţi: avionul românului nu are elice! În plus, modelul Coandă abundă în noutăţi: aripile au pe partea din faţă o fantă de bord de atac, rezervoarele sunt amplasate în aripi, dispozitivul de manevrare este mult simplificat, iar compoziţia materialelor este extrem de inovatoare. Motorul fără elice este un motor reactiv, marca Clerget, care dezvoltă 50 CP la 4000 rot/min.

A fost, indiscutabil, un punct de atracţie al salonului sau La curiosite du salon (vezi L’Aérophile): ”Aparatul Coandă diferă ca şi concepţie şi construcţie de tot ceea ce s-a făcut până acum. El este în întregime din oţel şi din lemn, elicea fiind înlocuită cu o turbină propulsivă.” Şi revista britanică de specialitate Flight, din 29 octombrie 1910, prezintă avionul însoţind informaţia cu două fotografii luate la salon. Henri Mirguet afirmă în debutul articolului său din L’Aerophile, apărută la 1 ianuarie 1912: „Constructori, aviatori, competenţi sau simpli profani, toţi îşi puneau o mulţime de întrebări în faţa problemelor ridicate de tânărul şi temerarul constructor. Este adevărat că numeroase noutăţi se întâlnesc în acest aparat revoluţionar, atât prin calităţile proprii ca maşină de zbor, cât şi prin semnele de întrebare ridicate de turbo-propulsorul său” (p. 15).

Charles Dolffus afirma, în lucrarea sa: “Unul din avioanele cele mai revoluţionare a fost biplanul „Coandă”, prezentat de inventatorul său, inginerul român, la Salonul Aeronautic din 1910”. Pilotul Weimann îşi manifestă dorinţa să cumpere aparatul. Urma ca el să fie supus probelor de zbor. După închiderea oficială a salonului a fost transportat probabil într-unul din atelierele lui Bayard, unde Coandă a mai efectuat câteva modificări pe care le gândise în prealabil. Una dintre aceste modificări a vizat turbina. Pledează în favoarea acestei afirmaţii completarea la brevetul de invenţie Propulsor solicitată de Coandă la 3 decembrie 1910. Probabil în această perioadă, Coandă îi face o demonstraţie reporterului de la L’Aerophile cu turbo-propulsorul său.

Sursa: Cer senin nr. 3/2010
back to top